joi, 8 ianuarie 2009

calc pe urme de morti
in zare n-am lumina
si-am okii morti si goi
caut neincetat ceva-ul
ce va sa vina.
ma-piedic de lume
prin carti
te visez in culori amare
si-mi spun ca tot tu esti.
din spate imi urla strabunii
sa ma ridic,
durerea e mare si surda
si urla in mine-un vartej
te scoala si du-te
caci altul nu vezi
merg pe strazi nefutute
pasesc mic si-ndesat
si-o voce-mi tot striga:
te du...si tot du-te
m-oi duce...da unde?
cararea mea n-are sens
valuri pustii ma darama
ma-ntreb:si maine la fel?
absurdul ma-ndreapta
ma-ndruma
ma pierd
ma duc
spre final

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu